Ion Șinca · Expoziția 2002096 / 219
Reflexe
Reflections
2002 · ulei / pânză, 51 × 65 cm
Un pâlc de arbori cu coroane albe-argintii, pictate în pastă groasă, se strânge în partea de sus a pânzei, pe un fond ocru-auriu care ține locul cerului. Sub ei, o dâră de apă albastru-cenușie traversează compoziția și le preia reflexul în tușe orizontale, mai șterse. Malul din prim-plan e o masă frământată de roșu-vișiniu, violet și verde-închis, cu accente albe care coboară din arbori ca niște fire de lumină. În dreapta se ghicesc câteva case albe. Materia e groasă și lucrată în toate direcțiile; titlul indică exact miza — nu arborii, ci felul în care lumina lor se repetă în apă.
Înapoi în arhivă ↗ Folosește tastele ← →